A su nudha non dhu ada arremediu. Su pagu agiudada.

di Antonello Pranteddu
Custu depedesse su modu, po pentzare a is progetos promovios de is associatziones Asecon, amigos ce na confines e de amigos de Sardigna, ci ponente comente funnamentu in su ci faente, s’agiudu a is populos in ritardu de isvilupu in onnia palte de su munnu.
Custa olta este toccau a sa Tunisia,cun duos progetos su primu de su microcredito po is feminas, in is comunos de Gromassen e de Matmata, in territorios berberos, predeserticos, inue non dhu ada nudha, ci non sa foltza de is feminas e de is omines de si picigare a sa fida.
Is domos de custa gente ci ada sempere biviu in custos logos fianta istichiasa a suta de terra, friscas in s’istade e caentes in s’ierru.
Sa gente bividi de unu pagu de artigianau e unu pagu de allevamentu in conditziones estremas is crabas e is brebes dhos pesanta a trigu.
In custas duas bidhas is sinnigos funti feminas, anta istudiau e castianta a istesu po su bene de sa comunidade issoro.
Funti abiles meda in su tessere e in su fare cestinos e capedhos de un elba ci nascede in custos logos.


Gratzias a su trabaxu de is associatziones e a is responsabiles Roberta Manca po Asecon e Roberto Copparoni de Amigos de Sardigna, cun su Contributu de sa Presidentzia de sa Regione Sardigna, e a s’assotziu Universidade de Castedhu e Universidade iset de Djerba in Tunisia, e cun unu piticu agiudu nostru comente Cascom, aus fatu paltire custos progetos ci selbinti a segare s’isolamentu de custas comunidades ca non bivinti totu a intoro de idha, ma funti ispainaos in is montes.
Fare trabaxare paris is feminas ca agiudanta is familias a tenne calecuna cosa in prusu, e custos benes fatos beninti bennios no in su mercau normale ma in cussu ci como nanta (equo e solidale).
Segare s’isolamentu selbidi a fare chistionare sa gente de is logos de Tunisia fintzas cu is logos nostros po truncare sa cadena e foedhare cun totus po unu mediterraneu abbeltu a totus is populos ci dhu e bivinti.
Su segunnu progetu, este po giare currente a is domos ci funti in su monte e no arribbada currente de sa linea, Universidade de Castedhu e Universidade iset de Djerba, cun su diretore ci si narat Naxib, anta agatau unu modu non dificili de fare currente imperanno orrobba imperada parabolicas de televisione, e ateros petzos ci in logos estremos agiudanta sa gente a bivire megnus.
Cun s’intelligentzia e sa cultura, trabaxausu po tennere una mesa de chistionu e de arrexonamentu po fare crexere is populos de su mare nostru.

Incontru a Matmata
incontru a Ghomrassen
Incontru a Ajim
Incontru a sa Univesidade ISET di Djerba
Instrumento po fai sa energia
Incontru a Matmata

Commenta!

uno × tre =